duminică, 30 martie 2008

1.19 Câşlegile Şi Posturile De Peste An

Volocenii din trecut aveau diferite obiceiuri la care ţineau mult şi le păstrau cu mare grijă. Pe lângă cele patru câşlegi din timpul anului când se putea mânca de frupt, ouă, lapte carne, ei ţineau şi patru posturi pe an.Cele 4 câşlegi erau : de iarnă, de primăvară, de vară şi de toamnă. Cele 4 posturi erau : postul mare, dinaintea Paştelui, postul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, postul sfintei Marii, şi postul Crăciunului. Ordinea în care se ţineau era :
1.Câşlegile de iarnă începeau la 25 decembrie şi se ţineau până la înce-putul postului mare (nu era dată fixă).
2.Postul mare urma după câşlegile de iarnă şi ţinea până în săptămâna patimilor (inclusiv), dinaintea Învierii Domnului (Paşti)
3.Câşlegile de primăvară ţineau de la Paşti până începutul postului Sf. Petru.
4.Postul Sf. Petru ţinea de la sfârşitul câşlegilor de primăvară până în ajunul sărbătorii Sf. Petru 28 iunie inclusiv. Sf. Petru se serbează totdeauna la 29 iunie.
5.Câşlegile de vară ţin de la Sf. Petru (29.VI) până la 31 iulie inclusiv.
6.Postul Sf. Marii ţine de la 1 august până la 14 august inclusiv. La 15 august se serbează Sf. Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului).
7.Câşlegile de toamnă ţin de la Sf. Maria Mare până la 14 noiembrie inclusiv.
8.Postul Crăciunului începe la 15 noiembrie şi ţine până la 24 decem-brie inclusiv (ajunul Crăciunului).
Strămoşii noştri ţineau toate cele patru posturi cu stricteţe şi nu s-ar fi înfruptat pentru nimic în lume. Erau foarte credincioşi, mergeau regulat la biserică şi păstrau cu sfinţenie obiceiurile şi datinile rămase de la înaintaşi. Dacă în timpul câşlegilor era îngăduit să se mănânce orice fel de mâncare, inclusiv carne, ouă, lapte, brânză, în timp de post, mâncărurile de frupt erau oprite şi se mâncau numai mâcăruri de post (de sec) gătite cu oloi sau ulei. Numai la 25 martie, Buna Vestire, era deslegare la peşte. Toţi trebuiau să postească afară de copiii mici şi cei grav bolnavi, care puteau mânca lapte.
Mâncărurile de post se pregăteau din fasole, cartofi, mazăre, linte, bob, bureţi uscaţi, poame uscate, varză, castraveţi, apoi ceapă, usturoi, pătrunjel, morcovi, sfeclă, hrean, urzici, turte cu dovleci albi, varzari. La toate acestea se adăuga mămăliga, mălai copt, turtele din făină de porumb cu cartofi şi pâinea de secară. Din cele enumerate mai sus se puteau găti mâncări gustoase în diferite combinaţii care să-l sature pe om.
Orice s-ar spune, ajunarea (postul) şi înfrânarea aveau urmări bune şi ca atare erau necesare şi cu urmări bune pentru sănătatea trupului şi a sufle-tului. Este un bine ca omul să aibă o îngrădire şi o cumpănă în toate. Viaţa trăită în îmbuibări şi desfrânări duce la păcat, la boală şi la degradare. Cei care aduc critici prea severe postului ar fi bine să mediteze şi să asculte sfatul medicului.
Intercalarea celor patru posturi între cele patru câşlegi nu a fost o măsură bazată pe superstiţii sau pe misticism ci pe o judecată foarte sănătoa-să. Cei care au rânduit această alternare au luat o măsură bine chibzuită.
Pe lângă perioadele de petrecere şi distracţie, mai sunt necesare şi momente de reculegere şi meditaţie cum sunt posturile.

Niciun comentariu: